Odinioara boala Crohn si colita ulceroasa erau considerate afectiuni psihosomatice tipice. Intre timp, medicina si-a schimbat optica. Astazi se stie ca la ambele boli este vorba despre procese autoimune. La acestea se adauga predispozitiile genetice si alimentatia eronata. In afara de acestea, in ambele cazuri, psihicul are o influenta semnificativa asupra evolutiei maladiei.
Ce sunt boala Crohn si colita ulceroasa?
Atat boala Crohn, cat si colita ulceroasa sunt imbolnaviri cronice ale intestinului (CED). Din cauza unei reactii suprapuse a sistemului imunitar, se poate ajunge de la inflamatii usoare la inflamatii grave ale mucoasei intestinale; la boala Crohn sunt afectate si straturile profunde. In timp ce boala Crohn poate aparea pe intreg tractul digestiv, inflamatia la colita ulceroasa se limiteaza doar la intestinul gros.
Ca urmare a inflamatiei, absobtia alimentelor este limitata, asa incat pot aparea carente, anemii si pierderi in greutate.
Imbolnavirile cronice ale intestinului apar deseori intre 20 si 30 de ani si induce probleme oculare, inflamatii ale incheieturilor si iritatii ale pielii.
Cum recunoastem aceste boli?
Primul indiciu al unei inflamari a intestinului sunt diariile cronice. Atat boala Crohn, cat si Colita ulceroasa pot aparea in reprize; declansatorii acestor reprize fiind stresul si incordarea psihica.
Boala Crohn
Aceasta imbolnavire se manifesta prin trei pana la sase scaune moi zilnice, fara sangerare, dar dureroase. Pentru ca la boala Crohn sunt afectate si straturile mai adanci ale mucoaselor, se ajunge deseori la formarea de abcese si fistule intestinale. Pentru ca nu este posibila ecografia intestinului subtire, medicii dau greu un diagnostic, chiar daca simptomele sunt evidente.
Colita ulceroasa
Spre deosebire de boala Crohn, colita ulceroasa isi face simtita prezenta prin 20 pana la 30 de scaune cu sange, mucuzitati si crampe intestinale. Din cauza parcursului dramatic si a faptului ca boala ulceroasa poate fi depistata printr-o ecografie a intestinului gros, de obicei colita ulceroasa este diagnosticata rapid.
Ce poate face medicina alopata?
La toate medicamentele sctuale apar efecte secundare semnificative. Administrarea lor pe termen lung poate afecta ficatul si rinichii.
Terapii alternative
Medicina alternativa poate fi utilizata paralel cu alte terapii, pentru a mari starea de bine si pentru a micsora efectele secundare ale medicamentelor. La afectiuni usoarre pana la mijlocii, terapiile pe baza de plante pot inlocui terapiile cu cortizon.
Plantele tanante, cum ar fi : radacinile de gainuse, coaja de stejar si radacina de ratania, utilizate ca tinctura sau ceai, ajuta la ameliorarea diareei si opresc sangerarile. Fierturile din aceste plante pot fi utilizate si ca aliment.
La crampe puternice sunt utile ceaiurile de menta si musetel, pentru ca relaxeaza musculatura intestinului.
Daca suferiti de limitele impuse de aceasta imbolnavire si sunteti nefericit si dezamagit, sunatoarea si floarea pasiunii pot constitui un remediu.
[ad#articol]
Radacina de kava-kava are efecte calmante si reduce sentimentul de frica, dar poate fi gasita doar ca preparat homeopatic (D4).
Ar fi bine sa evitati preparatele din echinaceea sau aloe pentru intarirea sistemului imunitar. La inflamatii cronice si la administrarea medicamentelor pe o perioada mai lunga de timp este important ca organismul sa fie sprijinit de dezintoxicare de medicamente puternice, pentru a reduce efectele secundare la minim.
De obicei, ar urma o terapie pentru stimularea ficatului, care sa elimine substantele toxice si medicamentele din intestin.
La o inflamare a intestinului, aceasta cale poate duce la inrautatirea simptomelor. Din acest motiv, este mai eficienta stimularea dezintoxicarii prin piele si rinichi.
Ceaiul din frunze de mesteacan si papadie, mareste activitatea rinichilor.
In terapia cu alimente a inflamarilor intestinale, s-au facut remarcate doua directii, ambele avand rezulatate foarte bune.
Alimentatia vegetariana
In cazul alimentatiei vegetariene nu se consuma nicii un fel de albumine de provenienta animala.
Lista cuprinde alimente ca: orez, paste fainoase si cartofi cu legume bine tolerate, preparate la abur.
Dupa amortizarea simptomelor, puteti consuma si salate, mancaruri crude sau fructe. Scopul dietei vegetariene este atenuarea tendintei spre inflamatii ale corpului.
Dieta cu glucide
Dezvoltata de Elaine Gottschall, pentru a-si vindeca fiica de colita ulceroasa, dieta de glucide (carbohidrati) a fost initial incununata de reusita. La aceasta forma de alimentatie este foarte dificila renuntarea completa la glucide, cum ar fi glucoza si zaharul.
Va hraniti cu anumite sortimente de legume, carne si peste, branzeturi fermentate care nu contin lactoza si paine din faina de migdale cu oua.
Renuntarea la cereale, cartofi, orez si paine este cu siguranta cea mai dificila parte a acestei diete. Cine nu are probleme in a manca mari cantitati de carne nu va avea probleme in a urma aceasta dieta. Dupa aproximativ 6 luni ar trebui sa verificati daca a aparut vreo imbunatatire. Multi pacienti au scapat complet de dureri urmand aceasta dieta.
Recomandari de urmat zilnic:
- Pentru ca se pierd multe lichide din cauza scaunelor frecvente, supele si ceaiurile sunt un supliment indica pentru a reumple depozitele de lichide.
- Pentru pacientii cu inflamatii intestinale este permisa utilizarea sarurilor in cantitati mai mari ( sarea de mare sau de Himalaya).
- Pentru ca inflamarea mucoasei intestinale dauneaza absorbtiei substantelor nutritive, ar trebui sa acordati atentie carentelor din organism. Cateva medicamente, cum ar fi cortizonul si imunosupresivele impiedica absorbtia de calciu, fier si acid folic.
Intrebati-va medicul cu privire la alimentele importante pentru aceasta perioada.
