Despre utilizarea plantelor medicinale ne-au ramas date de la sumerieni, popor care a trait intre raurile Tigru si Eufrat din Asia cu 6000 de ani i.e.n.
Cunostintele lor au avut o larga raspandire. Dupa ei urmeaza babilonienii si asirienii, de la care arheologii au scos la iveala 22.000 de tablite de lut, dintre care 33 reprezinta un adevarat dictionar al plantelor medicinale.
In Egiptul antic, plantele medicinale erau de asemenea mult pretuite, fapt dovedit de papirusurile vechi de mii de ani, care cuprind numeroase retete de plante medicinale. Papirului gasit la Eberes, 1550 i.e.n, descrie 200 de plante folosite in tamaduirea multor boli.
Si la noi in tara plantele medicinale au fost cunoscute inca din timpuri indepartate. Herodot (484-425 i.e.n) considerat parintele istoriei, mentioneaza obiceiul geto-dacilor de a folosi fumigatii de canepa pentru calmarea durerilor si producerea somnului. In anul 1578, apare la Cluj una din primele carti despre plantele medicinale numita “Herbarium”.
[ad#articol]
La inceputul secolului XIX -lea incep sa apara o serie de lucrari din care citez “Carticica tiparita intai de pe limba leseasca pe limba rumaneasca” (1806) in care se recomanda podbalul si navalnicul pentru tuse, isopul in amestec cu otet pentru dureri dentare, fiertura de pelin pentru gargara.
Daca astazi urmam sfaturi medicale venite din partea medicilor si urmarim remedii naturale, in trecut stramosii nostri utilizau plantele medicinale pe baza traditiei, astazi folosirea lor este fundamentata stiintific prin cercetari chimice, bilogice si clinice, fiind puse la dispozitia celor suferinzi sub forma de extracte, tincturi, siropuri, ceaiuri sau alte forme farmaceutice de o inalta valoare terapeutica.
In randurile care urmeza va voi prezenta proprietatile catorva plante medicinale care ne pot veni in ajutorul sanatatii atunci cand avem nevoie.
- laxative: crusin, trepadatoare (Mercurialis annua), volbura
- stimulente ale poftei de mancare: salvie, menta, lamaie,tintaura(Centarium umbellatum)
- fortifiante: ghimbir, salvie, coada soricelului, cimbru, sunatoare, cretisoara ( Alchemilla vulgaris)
- favorizeaza expectoratia: fenicul, coada soricelului, leustean, cimbrisor, podbal, plamanarica (Pulmonaria officinalis), nalba, patlagina, ciubotica cucului
- revitalizante : menta
- calmante: cetina de pin, cimbrisor (raceli), musetel, hamei (conuri), roinita, magheran, flori de tei, vetiver (stres), valeriana, sunatoare, tataneasa( radacina), radacina de nalba-mare, ciubotica cucului
- fortifica tesutul conjunctiv : coada calului
- combat balonarile: chimen, marar
- scad tensiunea: levantica, lamaie, verbina
- depurative: urzica, papadie, coada calului, scoarta de mesteacan
- hemostatice: lamaia
- dezinfectante (piele): rozmarin, levantica, musetel
- dezodorante: lamaia
- stimulente ale circulatiei sanguine: cetina de pin, rozmarin
- antidiareice: cimbru, verbina, tataneasa, frunze de afine, patlagina,urzica
- dezintoxicante: lamaie, lemn de sassafras [specie de laur(Sassafras officinal)], leurda
- antireumatismale: lamaie (reumatism si artrita)
- anti-inflamatorii: eucalipt, lemn de santal, cimbrisor, galbenele (calendula), sunatoare, ienupar, radacina de nalba-mare (organe respiratorii), nucul
- scad febra: eucalipt, menta
- stimuleaza vezica biliara: rozmarin, papadie, cimbru, busuioc, tintaura, dracila (Berberis vulgaris)
- regenereaza tesuturile: coada calului, sunatoare, ghearele diavolului
- tonice cardiace: paducel, grozama (drobita), camfor
- antitusive( combat tusea): flori de tei, creson, lemn-dulce
- antiseptice: cetina de pin, levantica, menta, salvie, lemn de santal, coada soricelului, cimbrisor, arborele de ceai, musetel, iarba neagra
- antispasmodice: levantica, menta, coada soricelului, valeriana, fenicul,magheran, chimen, coriandru, paducel, lemn dulce, sulfina
- fortifica ficatul: tintaura
- stimulente ale stomacului si intestinelor: rozmarin, salvie, roinita, ghintura, nalba, amareala (Polygala)
- atenueaza iritatiile: eucalipt, cuisoare, rozmarin, ienupar 9dureri reumatismale, musculare), musetel (artroza), tataneasa
- combat transpiratia: salvie, rozmarin, soc, flori de tei, roinita
- stimulente (anti-depresive): menta, levantica, rozmarin, portocala
- deshidratante: frunze de mesteacan, papadie
- stimulente ale metabolismului: tintaura
- stimulente ale digestiei: fenicul; coriandru, ienupar, portocala
- cicatrizante: galbenele, musetel, arnica, verbina, sunatoare, tataneasa, urechelnita (Sempervivum tectorum), alunul(Corylus avellana), nucul.
- venotonice: hammelis (arbust american Ilamamelis Virginica), chiparos.
Sursa de inspiratie: Enciclopedia plantelor medicinale, Andrew Chevallier