Rolfing este o terapie dezvoltata in America de Ida Rolf, care se bazeaza pe intreaga activitate a corpului. Prin intermediul unui masaj puternic, profund al tesutului conjunctiv se obtine o eliberare de tensiuni si de induratii. Cu ajutorul exercitiilor de respiratie si de miscare se invata miscari utile si se corecteaza pozitiile defectuoase. Eliberarea tensiunii corporale face sa dispara si tensiunea interioara, ceea ce contribuie la intalnirea echilibrului interior.
Originea Terapiei Rolfing
Ida Rolf (1896-1979), biochimista de nationalitate americana care a dezvoltat terapia Rolfing in anii 40, a inceput prin studierea sistematica a interactiunii dintre dezechilibrele sufletesti, cele corporale si structurile corporale schimbate prin boala. La fel ca si analistul Wilhelm Reich (1896-1957), ea era de parere ca fiecare om se “blindeaza” inconstient impotriva temerilor si amintirilor traumatizante, ceea ce conduce la muschi crispati si tesut conjunctiv intarit. Pozitia incorecta a spatelui duce la incarcari inegale ale articulatiilor si ale discului intervertebral, urmate firesc de dureri cronice.
Rolf a inventat o terapie corporala care nu numai ca restituie corpului mobilitatea lui naturala, ci il si “redreseaza” din punct de vedere spiritual si sufletesc. Ea a denumit aceasta metoda “Integrarea structurala” si a infiintat, in 1972, in Colorado “Institutul Rolf de integrare structurala”.
Numele generice de Rolfing si Rolfer sunt denumiri recunoscute oficial.
Ce este Rolfing?
Tesutul conjunctiv este ca un bandaj protector care uneste intre ele organele, muschii si oasele. In cazul accidentelor, bolilor sau crizelor, corpul reactioneaza tensionandu-se sau crispandu-se, ceea ce se reflecta, conform Idei Rolf, in modificari ale tesutului conjunctiv.
Scopul terapiei Rolfing este eliberarea tensiunii corporale si a spasmelor, corpul revenind la pozitia sa naturala, cea verticala. Aceasta are loc printre un masaj intensiv, care se executa prin miscari blande sau puternice, pana cand tesutul devine din nou elastic.
“Profesorii de miscare Rolfing” invata si cum pot fi efectuate miscarile zilnice aproape fara nici un efort, prin utilizarea fortei gravitationale.
[ad#articol]
Terapia Rolfing nu salveaza doar corpul, ci ii confera pacientului si o noua stare de echilibru emotional. Intrucat tesutul conjunctiv a suferit transformari fata de starea sa initiala din cauza tensiunilor psihice acumulate si nerezolvate, terapeutii Rolfer sunt de parere ca traumele s-au intiparit in acest tesut conjunctiv. Daca se elibereaza corpul de aceste tensionari, odata cu ele se va elibera si tensiunea psihica, fapt ce va conduce la un echilibru interior.
La ce sa va asteptati?
Inainte de inceperea tratamentului are loc o analiza minutioasa a pozitiei corpului dumneavoastra si a miscarii corpului. Terapeutul analizeaza, spre, exemplu, daca umerii va sunt simetrici, daca solicitati mai mult unul dintre picioare si care este starea coloanei vertebrale.
- Veti fi rugat sa va asezati pe o masa de masaj. Veti fi masat in pozitie culcat, asezat, dar si in picioare.
- Pentru eliberarea de tensiune din tesuturi, terapeutul Rolf lucreaza cu mainile, degetele, oasele deggetelor si coatele.
- Durerile care apar pe parcursul masajului si asa-numitele “pete rosii” sunt de dorit si considerate, in general, ca “eliberatoare”.
- Dumneavoastra participati activ, executand exercitii speciale de respiratie si de postura.
Terapia Rolfing are loc in principal in 10 sedinte structurale consecutive, care sunt impartite de-a lungul a 3 luni. Fiecare sedinta dureaza aproximativ 90 minute. Dupa incheierea unui tratament, urmeaza ca modificarile sa aiba loc de la sine in organism pentru cel putin jumatate de an. Dupa aceasta terapie de baza pot urma sedinte avansate sau scolarizate in tehnica miscarii pentru profesori special calificati in “miscare Rolfing”.
Cui ii este indicata terapia Rolfing?
Se spune ca terapia Rolfing nu trebuie inteleasa ca o terapie medicala, ci ca o munca fizico-psihica.
Tulburarile functionale ale aparatului locomotor reprezinta deseori prilejul pentru inceputul unui tratament.
In orice caz, este necesar ca pacientul sa aiba o anumita capacitate de a accepta durerea. Terapia Rolfing nu le este indicata celor care sufera de boli inflamatorii ale aparatului locomotor (precum artrita reumatoida si artroza), celor suferinzi de cancer sau alte boli fizice.
