Boli ale aparatului digestiv

La fel ca pielea, aparatul digestiv (cunoscut şi sub numele de canal alimentar sau tract gastrointestinal) face legatura intre interior si exterior. Tot ce mancam si bem trece prin canalul digestiv, unde este descompus in componentele individuale, care sunt absorbite de membrana mucoasa a intestinelor.

Cum functioneaza aparatul digestiv?

Gura

Digestia incepe in cavitatea bucala. Prin mestecare, mancarea este maruntita si transformata cu ajutorul salivei intr-o masa alimentara umeda. Mancarea devine astfel mai usor de inghitit. Saliva contine enzime digestive care sunt utilizate pentru a dezintegra chimic glucidele ( carbohidratii)

Stomacul

In limba greacă Gaster, lat. Ventriculus, este organul digestiv la toate animalele pe scara de evoluţie biologică (de la sepie până la om), fiind un organ musculos gol, la om cu un singur compartiment (cu mai multe compartimente la rumegătoare şi păsări), în interior căptuşit cu mucoasa gastrică, aceea captuseala care protejeaza peretii stomacului de acidul clorhidric. El are o capacitate de aproximativ 1,5 l. Pentru dezintegrarea proteinelor si pentru dezinfectarea masei aduse inauntru, stomacul produce acid clorhidric.Acesta are un pH cuprins intre 1 si 2- deci este deosebit de acid. Daca este perturbat echilibrul dintre acid si mucoasa gastrica, se declanseaza gastrita sau ulcerul gastric.

Intestinul subtire

Numit astfel deoarece diametrul său, de 3 cm, este cu mult mai mic decât diametrul intestinului gros, de 8 cm reprezintă segmentul aparatului digestiv, situat între stomac şi colon (intestin gros). Poate avea o lungime de până la 7—8 m.

Marea majoritatea a proceselor, ce se desfăşoară în cadrul digestiei, au loc în intestinul subţire, printre care cele mai importante procese ar fi:

descompunerea grasimilor în acizi graşi
descompunerea carbohidratilor complecşi în glucoza
ruperea lanţurilor peptidice ale proteinelor şi transformarea în aminoacizi simpli
absorbţia aminoacizilor, acizilor graşi şi glucozei în sânge

Prin sistemul circulator, substantele nutritive ajung la fiecare celula in parte. In afara de absorbtie, cilii intestinali contribuie si la marirea suprafetei de absorbtie. In acest fel suprafata peretelui intestinului subtire ajunge la dimensiunea unui teren de fotbal, ceea ce ajuta la absorbtia mai rapida a componentelor alimentare.

Dupa trecerea prin intestinul subtire ramane o masa de componente nedigerabile- si anume reziduurile

Intestinul gros

Reprezintă partea aparatului digestiv cuprins între intestinul subtire şi anus. Acesta este unul specific animalelor vertebrate. Este ultima portiune a tractului digestiv format din cecum, colon şi rectul care se termină la exterior cu rectul. La intestinul gros lipsesc vilozităţile intestinale, fiind prezente doar la intestinul subtire.

In intestinul gros, sarurile devin singura componenta a excrementelor, apa fiind absorbita. Se formeaza un scaun compact, care este eliminat in final. Daca acest proces este perturbat, apare diareea sau constipatia.

Flora intestinala

Flora intestinala reprezintă totalitatea microorganismelor,peste 400 de feluri, ce trăiesc în cadrul intestinului gros al vertebratelor, inclusiv al omului. Aceasta se află într-o relaţie simbiotică cu organismul-gazdă, fiind atât de importantă încât, de cele mai multe ori, aceste organisme n-ar putea trăi fără ajutorul florei intestinale. Printre altele, flora intestinala are functia de a reduce componenetele alimentare care nu au fost suficient digerate in partea superioara a intestinului subtire.

Cea mai importanta fuctie a bacteriilor intestinale este apararea impotriva bolilor. Din acst motiv, se poate spune ca perturbarea florei intestinale este cauza sau efectul insotitor al multor boli din sectiunea gastro-intestinala.

Sistemul imunitar al intestinului

Membrana mucoasa a sectiunii gastro- intestinala este expusa direct factorilor inritanti, dar si toxinelor, care sunt ingerate odata cu componentele alimentare. Pentru protectie , in grupuri specifice de celule ( placile Peyer) sunt produsi constant anticorpi impotriva substantelor ingerate, care protejeaza corpul de proliferarea germenilor patogeni.

Controlul digestiei

Nu ne vom putea niciodata controla constient activitatea gastro- intestinala, care functioneaza “automat”, deoarece sistemul digestiv este dirijat de sistemul nervos vegetativ, care scapa in mare masura controlului nostru constient.

Sistemul nervos vegetativ este format din 3 parti opuse

Sistemul nervos simpatic, antagonist sistemului parasimapatic, având centrul în măduva spinării şi hipotalamus;
Sistemul nervos parasimpatic – sistem nervos ce favorizează regenerarea organismului după stres;
Sistemul nervos digestiv, cu nervul vag ce leagă maduva spinarii şi tractusul digestiv.

Acest sistem funcţionează relativ independent de sistemul nervos central (creier).

Pentru o digestie corecta este important ca in timpul mesei sistemul simpatic sa intre in repaus, iar parasimpaticul sa se activeze, ajutat de o atmosfera relaxanta.

[ad#articol]