Month: February 2012

Paduchii

Autor: Academia Pacientului Publicat: Timp citire: 4 minute

 

Paduchii sunt insecte aptere care se hranesc cu sangele uman. Exista trei tipuri de paduchi umani: paduchi pubieni (care se mai numesc si paduchi lati), paduchi de corp si paduchi de par

Paduchii pubieni

Paduchii pubieni au nevoie de caldura corpului uman pentru a ramane in viata – prin urmare nu traiesc prea mult pe capacul unei toalete, desi pot supravietui pentru scurt timp intr-un pat cald sau pe haine.

Studiile arata ca paduchii lati sunt transferati cel mai des de la o persoana la alta prin contact sexual, pentru ca ei de fapt traiesc pe firul de par pubian, iar uneori pe parul de pe corp, unde se hranesc cu sange si depun oua, numite lindine.

Cel mai frecvent, paduchii pubieni dau senzatie de prurit in zona genitala si perianala, in special noaptea, Unele persoane nu au nici un fel de simptome si isi dau seama ca au fost infestati doar cand observa ouale sau micile insecte. Spalarea normala nu inlatura ouale, pentru ca acestea sunt bine prinse de firul de par. Daca banuiti ca dumneavoastra sau partenerul aveti paduchi pubieni, consultati imediat medicul sau mergeti la o clinica specializata in boli cu transmitere sexuala (BTS).

Paduchii de corp

Paduchii de corp traiesc pe haine si pe lenjeria de pat si pot fi luati cu usurinta de la cineva cu care impartiti patul sau hainele. Paduchii de corp pot ajunge si in zona pubiana. Majoritatea oamenilor confunda cele doua tipuri.

Care este tratamentul?

Medicul va va prescrie un preparat care contine lindan sau permetrin care trebuie aplicat pe zonele afectate. Este nevoie de o a doua aplicare la zece zile dupa prima aplicare pentru a distruge ouale proaspat depuse. Pentru a impiedica raspandirea paduchilor, partenerii sexuali trebuie verificati si tratati daca este cazul. Hainele si lenjeria de pat ale unei persoane infestate trebuie spalate la masina la 90 grade.

Paduchii de cap

Paduchii de cap afecteaza toate categoriile sociale si nu au nimic de a face cu igiena personala. Ei traiesc atat de par curat cat si pe par murdar si nu e nimic rusinos in a fi infectat.

Daca aveti copii, probabil ca, mai devreme sau mai tarziu, vor fi expusi contactului cu paduchii.

Paduchii de par traiesc si se hranesc cu sange de pe scalp, lasand urme rosii care provoaca prurit puternic. Paduchii adulti pot trai cateva saptamani, iar femelele depun zilnic oua in zona scalpului. Paduchii apar dupa cateva zile si se transmit prin contact direct, dar nu neaparat de pe un cap pe altul.

Care este tratamentul?

Tratamentul traditional pentru paduchi este aplicarea de lotiuni puternice care contin pesticide. Principalul avantaj este acela ca aceste lotiuni pot patrunde prin coaja oualor, reusind astfel sa ucida larvele.

[ad#articol]

Totusi, oamenii de stiinta si parintii incep sa isi schimbe opinia, din motivele care urmeaza:

  • Se pare ca prin folosire repetata aceste pesticide isi pierd eficacitatea. Se pare ca atat ouale, cat si paduchii adulti au devenit rezistenti la acestea.
  • Exista unele semne de intrebare privitoare la folosirea de substante chimice puternice la copii.
  • Sunt foarte costisitoare si neplacut de folosit. Exista totusi variante de remedii naturale si sfaturi medicale pe care a-ti putea sa le urmati.

Tratamente alternative

Principala arma impotriva paduchilor de par este un pieptene cu dintii marunti (adesea numit pieptene pentru paduchi, pentru ca dintii sunt atat de apropiati incat pot inlatura si ouale de paduchi).

Pieptenii de plastic sunt recomandati, in locul celor din metal, pentru ca sunt mai flexibili si pot ajunge mai aproape de scalp. Sunt totodata si mai usor de curatat si nu smulg firele de par.Folositi de fiecare data cand va spalati parul sau ca ii spalati pe cap pe copii. Aplicati balsam dupa deoarece usureaza pieptanatul si il face mai putin dureros ( parul nu se incurca) si apoi se pot disloca mai usor paduchii de pe firul de par. Fiti mai atenti la persoanele cu par cret, pentru ca paduchii sunt mai greu de observat, sau treceti piptenele de-a lungul firului de par, pentru a-i face mai vulnerabili.

Folosirea bucatilor de quassia (lemn amar) este un tratament alternativ care face parte din medicina naturista si este din ce in ce mai popular in randul parintilor. Acestea arata ca niste bucati de lemn uscat. Sunt ieftine, naturale, nu au miros neplacut si nu lasa reziduuri grase. Pentru folosirea acestui tratament avem urmatoarea reteta:

  1. Puneti 25 g de lemn amar intr-un vas si turnati 560 ml de apa fiarta peste ele. Aceasta va duce la eliberarea uleiului din bucatile de lemn. Lasati-le in vas peste noapte si a doua zi puneti-l la foc, lasand sa fiarba la foc mic ccc 10-15 minute. Dupa racire, transferati solutia astfel obtiunuta intr-un recipient cu pulverizator.
  2. Spalati parul cu sampon, clatiti si aplicati balsam. Pieptanati-va parul cu pieptenele special si uscati-l cu prosopul. Pulverizati solutia de lemn amar pe toata suprafata parului. Lasati-l sa se usuce natural. Cand s-a uscat, pulverizati din nou.
  3. Repetati pulverizarea in dimineata urmatoare, pdupa periere si reluati procedura in urmatoarele cateva zile. Puteti folosi solutia si preventiv, pentru a va crea un mediu amar, ostil paduchilor.

 

Etichete populare:

fir de parscalp

Amenoreea

Autor: Academia Pacientului Publicat: Timp citire: 2 minute

Amenoreea

 

Amenoree este termenul medical folosit pentru absenta ciclului menstrual. Este amenoree primara daca menstruatia nu s-a instalat niciodata si amenoree secundara daca menstruatia normala este intrerupta pentru 4 luni sau mai mult.

Amenoreea nu inseamna neaparat ca sunteti bolnava, ci ca nu produceti ovule si deci nu puteti concepe un copil.

Cauze?

Amenoreea primara este deobicei declansata de debutul tarziu al pubertatii, desi poate fi cauzata si de o dereglare a sistemului reproducator sau hormonal. Cea mai comuna cauza a amenoreei secundare este sarcina. Daca exhilibrul hormonal este dereglat, ciclurile menstruale se pot opri. De exemplu, multe femei care alapteaza observa ca ciclul menstrual nu revine pana cand nu isi intarca copiii.

Un motiv mai grav pentru care poate aparea amenoreea este greutatea prea scazuta a femeii, cum ar fi cazul anorexiei nervoase. Medicul va putea suspecta aceasta afectiune daca aveti cu 12 kilograme mai putin decat greutatea normala, in rapor cu inaltimea si constitutia dumneavoastra. Stresul, afectiunile cronice (afectiunile tiroidiene), medicatia pe termen lung (cu antidepresive) pot provoca amenoree, la fel si exercitiile fizice intense daca acestea determina scaderea indicelui de masa corporala (raportul inaltime/greutate) la mai putin de 20. Binenteles ,amenoreea este permanenta dupa menopauza sau daca vi se face histerectomie.

Simptome amenoree

  • Amenoreea primara – menstruatia nu se instaleza si fata nu intra la pubertate; nu se dezvolta nici una dintre caracteristicile sexuale, cum ar fi parul corporal, sanii si largirea zonei pelviene.
  • Amenoreea secundara – ciclurile menstruale se opresc brusc sau sangerarea se diminueaza treptat, luna dupa luna, pana cand se opreste definitiv.

Trebuie sa consult un medic?

Tendinta de a avea menstruatie mai tarziu se poate mosteni, asa ca daca mama ta a a avut primul ciclu menstrual mai tarziu, nu te ingrijora daca nu te dezvolti la fel de repede ca prietenele tale. In orice caz, daca ai 16 ani si nu ai inca menstruatie, consulta medicul pentru a fii sigura ca totul este in regula. Daca ciclurile menstruale se opresc brusc si esti activa sexual, ai putea fi insarcinata, asa ca fa un test de sarcina inainte sa consulti medicul. Consulta medicul daca nu ai avut ciclu menstrual 6 luni si nu esti insarcinata sau la menopauza.

Ce va face medicul?

  • Daca nu ati avut niciodata menstruatie, medicul va va face un examen fizic si va va lua o proba de sange pentru a masura nivelul hormonilor pituitari (hormonii pituitari ii includ pe cei responsabili de declansarea menstruatiei).
  • In cazul amenoreei secundare, din momentul in care sarcina este exclusa, un specialist va va face o examinare medicala completa si daca va constata ca luati de mai mult timp anumite medicamente, medicul le va verifica si daca va considera ca este nevoie sa le intrerupeti, o va face. Medicul v-ar putea programa la o ecografie pentru a putea fi sigur ca nu exista probleme ale glandei pituitare.
  • Daca nu aveti ovulatie dar doriti sa concepeti un copil, medicul va va recomanda medicamente pentru fertilitate sau hormoni pituitari.

Ce pot face?

Lipsa ciclurilor menstruale nu este periculoasa si de cele mai multe ori nu este un motiv de alarma; aveti rabdare si ele vor veni dela sine.

S-ar putea ca pentru sanatatea organismului dumneavoastra sa trebuiasca sa va schimbati stilul de viata si sa corectati anumite probleme fizice sau de dieta, daca medicul considera ca aceasta ar putea fi cauza.

 

 

Unghii incarnate

Autor: Academia Pacientului Publicat: Timp citire: 2 minute

Unghii incarnate

 

Mai frecvente la barbati, unghiile incarnate reprezinta o curbare dureroasa a marginii unghiei spre interior si inflamatia tesutului inconjurator. Pantofii stramti sau nepotriviti sunt un factor de risc.

Care sunt cauzele?

O unghie incarnata se curbeaza intr-o parte su in ambele parti si patrunde in tesutul inconjurator, provocand durere, inflamatie si uneori chiar infectie. O unghie mica la un deget carnos este predispusa spre aceasta afectiune. Degetul mare este de obicei vulnerabil la presiunea pantofilor nepotriviti asupra unghiei incorect taiate. In unele cazuri, loviturile pot face ca pielea din jur sa creasca in exces si sa cuprinda si unghia. Igiena deficitara a piciorului creste riscul infectiei, ducand la inflamatii.

[ad#articol]

Care sunt simptomele?

Simptomele unghiilor incarnate pot include:

  • Durere, iritatie, inflamare a zonei din jurul unghiei;
  • Ruperea pielii la marginea unghiei si secretii de fluid limpede, de puroi sau sange.

Daca observati ca aveti unghii crescute in piele consultati imediat un medic, deoarece acest lucru poate fi urmat de o infectie.

Tratament unghii incarnate

  • Puteti alina durerea facand zilnic o baie calda cu sare si luand analgezice;
  • Ar trebui sa protejati zona afectata acoperind-o cu un tifon curat, cald;
  • Daca unghia s-a infectat, vi se vor prescrie antibiotice orale sau topice.

Cateva masuri simple pot impiedica recidiva.

  • Mentineti igiena picioarelor si purtati pantofi potriviti.
  • Mentineti drept,ca model de unghii, in loc sa urmati o curba, pentru ca acestea sa nu creasca in carne. Daca problema reapare, vi se va inlatura o portiune a unghiei sau toata unghia pentru a nu mai creste in carne.

Ajutati-va singuri.

  • Examinati pielea din jurul unghiei pentru a vedea daca unghia a patruns in piele.
  • Taiati varful unghiei in forma dreapta pentru a elibera presiunea de pe margini.
  • Aplicati crema antiseptica pe marginile unghiei pentru a preveni infectia.
  • Daca sunt semne de iritatie sau puroi, asezati-va cu piciorul ridicat. Puneti un pansament steril pe deget.
  • Taiati unghiile drept si nu prea scurt. Taiati-le regulat; nu le lasati prea lungi.
  • Asigurati-va ca pantofii si ciorapii nu va strang- trebuie sa aveti spatiu suficient pentru ca degetele sa se miste in voie.
  • Daca unghia s-a infectat, nu purtati ciorapi; taiati partea din fata a unui pantof vechi sau purtati sandale pana se vindeca infectia.

Tratament pentru unghii incarnate

Pedichiura

Un pedichiurist va va taia unghiile de la degetele de la picioare pentru a preveni aparitia altor probleme. Este important sa nu lasati colturi netaiate, dar este recomandabil ca ele sa fie taiate de un expert.

Inlaturarea marginilor incarnate

Sub anestezie locala medicul sau pedichiuristul va vor indeparta marginile incarnate si le vor taia asa incat sa nu ramana sub piele. Aceasta va permite retragerea infectiei si vindecarea patului unghial. Daca aplicati cateva principii simple si remedii naturale, unghia nu ar trebui sa mai creasca sub piele.

Inlaturarea unei unghii crescute sub piele

Trebuie sa urmati indeaproape  sfaturi medicale cum ar fi nevoia de o interventie chirurgicala minora pentru a indeparta o unghie incarnata. Degetul va va fi anesteziat si curatat cu antiseptic. Unghia, sau o parte a ei va fi inlaturata si se va aplica fenol pe patul unghial expus pentru a vindeca vasele de sange. La 24 de h de la interventie veti putea merge, iar intr-o saptamana rana se va vindeca complet.

 

 

 

Herpesul genital

Autor: Academia Pacientului Publicat: Timp citire: 3 minute

Herpesul genital

 

Herpesul genital, boala transmisa pe cale sexuala, este o infectie cauzata de virusul herpes simplex. Exista doua tipuri de virusi herpes simplex care pot declansa herpesul.

Herpesul genital este o infectie foarte contagioasa transmisa, de obicei, prin contact sexual cu o persoana infectata care are leziuni ulcerative, dar poate fi transmisa si prin contactul sexual oral sau anal. Poate fi transmisa si in cazul in care leziunile nu sunt vizibile. Herpesul genital poate fi transmis nou nascutului la nastere, la trecerea prin canalul pelvian, de la mama care are infectia activa.

Cauze herpes

Exista doua tipuri de virusi simplex care pot cauza herpesul. Primul tip de virus simplex este (HSV 1) cauzeaza herpesul oral si al 2-lea tip HSV2 cauzeaza herpesul genital, insa ambele tipuri de virusi pot determina aparitia herpesului ora si genital.

In Europa, infectia cu herpes genital este cea mai comuna cauza a ulceratiilor genitale si apare mai des la femei.

Cat de raspandit este?

Testele de sange au aratat ca mai toti oamenii sunt expusi acestei infectii pana la varsta mijlocie. Milioane de oameni sunt infectati su acest virus, dar probabil ca doar o patrime dintre acestia manifesta simptome de orice fel. Multe persoane au un atac subclinic, adica nu prezinta semne vizibile de infectie.

Ce se intampla cu virusul?

Odata virusul herpetic ajuns in corp, se aseaza in celulele nervoase de la baza coloanei vertebrale. Daca virusul este reactivat, se reintoarce in locul prin care a intrat in corp si poate reinfecta zona. Nu toti oamenii prezinta recidive, iar la unii apar din cand in cand. De obicei primul atac este cel mai sever.

Cat de contagios este?

Asa cum v-ati asteptat, herpesul este foarte contagios. Cercetarile au demonstrat ca virusul poate fi transmis si de la persoanele care nu prezinta nici un simptom. Simptomele apar la trei sau sapte zile de la contactul sexual cu un partener infectat.

[ad#articol]

Simptome herpes

Cele mai multe persoane cu herpesuri genitale sunt asimptomatice sau au simptome si semne minore. Aparitia leziunilor herpetice are urmatoarea succesiune:

  • pielea din jur sau de pe organul genital se inflameaza;
  • pielea poate fi calda, dureroasa sau poate prezenta mancarimi;
  • apar vezicule in jurul sau pe organele genitale;
  • veziculele se sparg, fac crusta dupa care se vindeca.

Simptomele si semnele care pot aparea la prima infectie sunt:

  • ganglioni mariti de volum;
  • febra;
  • cefalee (durere de cap);
  • usturimi la urinat;
  • dureri musculare;
  • ulceratiile formeaza o crusta care se vindeca in 14-21 zile.

Ce contribuie la aparitia herpesului genital?

Recidivele nu apar intotdeauna in urma unui act sexual cu o persoana infectata. Infectiile pot aparea din urmatoarele cauze:

  • stres fizic si mental;
  • frig puternic sau caldura mare, inclusiv febra;
  • iritatii ale tesuturilor genitale;
  • traume genitale locale (de ex. act sexual dur, depilatul parului pubian);
  • sistem imunitar slab si alte infectii precum raceala cu febra.

Tratament pentru herpes

  • Herpesul genital trebuie consultat de medicul dvs ginecolog. Ca sfaturi medicale, ni se recomanda ca acest virus sa nu fie tratat acasa.
  • Daca observati amorteala sau sensibilitate in zona genitala sau daca ati avut relatii sexuale cu o persoana infectata, consultati imediat medicul.
  • Nu exista nici un leac pentru herpesul genital, dar tratamentul administrat la timp amelioreaza starea generala sau previne atacul. Medicamentele antivirale, precum aciclovir tablete, usureaza durerile si grabeste vindecarea, daca este administrat rapid.
  • Ca remedii naturale  ar fi curatarea zonei cu o solutie salina (o lingurita plina cu sare la o jumatate de litru de apa).
  • Aciclovirul pentru herpesul bucal nu trebuie folisit pentru herpes genital.

Ajutati-va singuri

  • Folositi intotdeauna prezervativul.
  • Pustulele dureroase pot fi tratate cu colutie salina sau cu comprese reci (nu gheata) aplicate direct pe rani.
  • Pentru a preveni aparitia herpesului genital, odihniti-va bine si consumati multe legume si fruste proaspete, carbohidrati si beti multe lichide.
  • Combateti stresul, invatand metode de relaxare si yoga.
  • Purtati lenjerie intima lejera, pentru ca organele genitale sa poata respira. Lasati pustulele la aer cat mai mult posibil.
  • Pastrati un jurnal cu datele si caracteristicile fiecarei recidive pentru a gasi un tipar comun al bolii.
  • Pentru a va intari sistemul imunitar puteti lua vitamina E ( 200 IU- unitati internationale)

 

 

Etichete populare:

aciclovir

Diareea

Autor: Academia Pacientului Publicat: Timp citire: 2 minute

Diareea

Diareea insoteste multe boli infectioase, dar poate fi si un simptom al unei boli cronice. Cea mai inofensiva varianta e diareea provocata de stres, care apare, de obicei, cu putin inaintea examenelor sau a altor evenimente importante si dispare apoi de la sine. Pe de alta parte, diareea puternica, de durata, poate chiar sa puna in pericol viata bolnavului.

Ce este diareea?

In mod normal, lichidele si sarurile sunt absorbite din bolul alimentar la trecerea acestuia prin intestin, astfel incat in final rezulta un scaun compact. Daca aceasta functie a intestinului este perturbata, aparea diareea. Acum corpul pierde lichide si saruri pe care in mod normal le-ar retine.

Cauzele aparitiei acesteia pot fi bolile cronice ca boala Crohn, dar si factori psihici (sindromul colonului iritabil) sau un abuz de laxative. De asemenea, intoleranta la unele alimente sau medicamentele care afecteaza flora intestinala (flora intestinala perturbata), pot duce la diaree. Cele mai frecvente cauze ale diareii acute sunt infectiile bacteriene sau virale.

Salmonelele, stafilococii sau rotavirusii produc o inflamare a membranei intestinale mucoase, insotita de diaree. Astfel de infectii apar frecvent pe parcursul calatoriilor in tarile calde, deoarece sistemul dumneavoastra imunitar nu este familiarizat cu germenii patogeni de acolo. La aceasta se adauga si o igiena defectuoasa a alimentelor, care mareste cantitatea de germeni.

Cum recunoastem diareea?

Se poate vorbi de diaree daca aveti cel putin de trei ori pe zi scaun inconsistent sau sub forma de lichid subtire. In cazul diareii de lunga durata sau a celei puternice, apare pericolul carentelor de apa si saruri. Primele simptome ale acestora sunt starea de slabiciune, o limba uscata, scortoasa si scaderea tensiunii arteriale. De asemenea, testul cutei poate arata daca exista lipsa de lichid :trageti pielea de pe spatele palmei cu doua degete. Daca pielea ramane cutata, trebuie sa consumati urgent lichide.

[ad#articol]

Diareea la bebelusi

La sugari ar putea fi vorba de :

  • o calatorie intr-o tara straina, expunerea la bacterii noi, nu neparat periculoase,asa cum am spus si mai sus, poate provoca diareea la bebelusi. Sunati medicul pediatru de urgenta.
  • o infectie virala (gastroenterita); sunati medicul pediatru
  • intoxicatie alimentara; consultati medicul
  • boala celiaca; urmariti sfaturile medicale
  • intoleranta la lactoza (uneori apare dupa gastroenterita si este doar temporara); consultati medicul.

Diareea – tratament

De obicei , diareea se trateaza cu preparate din loperamida, care incetineste peristaltica intestinala. In caz de supradoza, aceste medicamente produc o constipatie puternica. Medicul dumneavoastra prescrie o solutie de saruri, care este administrata fie sub forma de bautura sau, in cazul pacientilor foarte slabiti, sub forma de infuzie, pentru a evita pierderile de lichid si saruri care ar pune viata in pericol. In cazul unor infectii bacteriene, medicul va prescrie un antibiotic.

Deoarece diareea este privita in medicina naturista, in principal, ca o activitate de decontaminare a corpului, exista multe remedii naturale care ajuta aceasta functie de decontaminare. Cand vine vorba de terapii naturale, ayuverda, fitoterapia si homeopatia sunt doar cateva dintre ele care va pot ajuta cand aveti diaree.

 

Dureri de cap – Cefaleea

Autor: Academia Pacientului Publicat: Timp citire: 2 minute

Dureri de cap – Cefaleea

 

Cine nu cunoaste durerile de cap pulsatile sau apasatoare, care se face simtita imediat dupa trezire si ne poate insoti pe toata durata zilei, afectandu-ne orice actiune? Dar durerile de cap difera de la una la alta si trebuie sa facem distinctie intre durerile de cap determinate de tensiunea arteriala si migrenele, cefaleele care sunt semnificativ mult mai dureroase.

Cefaleea

Sunt durerile de cap cele mai comune si nu prezinta un motiv de ingrijorare, desi acestea pot semnala uneori boli grave, precum meningita sau o hemoragie cerebrala care necesita ingrijire medicala imediata.

Durerile de cap datorate starilor de tensiune sunt cel mai des intalnite si apar dintr-o multitudine de motive.

Cauze

Sunt o multime de cauze care determina unde apare si cat de intensa este durerea de cap.

  • Aproximativ 3 din 4 cazuri  de durere de cap sunt provocate de tensiunea de la nivelul tamplei, cefei si gatului. Acest tip de durere apare frecvent si se resimte la nivelul fruntii si cefei.
  • Alte cauze comune durerilor de cap sunt mahmureala, mesele neregulate, calatoriile lungi, zgomotul puternic, aerul incarcat, vremea ploioasa, prea mult somn, prea multa framantare, febra, sinuzita si dureri de dinti.

Foarte putine dureri au o cauza serioasa care sa va ingrijoreze si de obicei sunt tratate cu antiinflamatoare, exercitii de relaxare, aromaterapie, yoga si somn.

[ad#articol]

Dureri de cap care necesita tratament urgent

  • O durere puternica cu febra, cu gat intepenit si cu eruptii cutanate poate fi un semn al meningitei, o afectiune in care se inflameaza meningele- o membrana care acopera creierul si maduva osoasa.
  • O durere neasteptata care se simte ca o lovitura in ceafa, poate fi o hemoragie subarahnoida care apare intre membranele care acopera creierul.
  • La oamenii in varsta, durerea de cap cu o sensibilitate crescuta a scalpului poate fi un semn al arteritei temporale – o inflamatie a vaselor de sange de la nivelul creierului.

Diagnosticare

Daca durerile de cap sunt severe va trebui sa urmati sfaturile medicale si anume, vi  se vor recomanda niste teste precum tomografia computerizata (CT), rezonanta magnetica (RMN) a creierului si consultarea unui neurolog.

Remedii dureri de cap

Tratamentul este recomandat in functie de cauza durerilor. Durerile de cap de tip tensional sunt tratate cu antiinflamatoare si odihna. In cazul cefaleei si migrenelor se pot administra medicamente prescrise de medicul dvs de familie. Excesul de antiinflamatoare, precum cele care contin codeina, poate provoca dureri de cap.

ATENTIE! 

Daca durerea dumneavoastra de cap este puternica, dureaza mai mult de 24 de ore sau este insotita si de alte simptome, precum febra, tulburari de vedere, voma sau somnolenta, trebuie sa va adresati medicului imediat.

 

 

 

 

Etichete populare:

cefalee

Psoriazis, boala cronica a pielii.

Autor: Academia Pacientului Publicat: Timp citire: 4 minute

Psoriazis, boala cronica a pielii.

 

O persoana din 50 sufera de psoriazis. Eruptia rosiatica, scuamoasa care caracterizeaza aceasta afectiune. Poate izbucni in diferite momente ale vietii.

Psoriazisul poate afecta diverse zone ale corpului, insa cu preponderenta partea frontala a genunchilor, partea dorsala a coatelor, trunchiului, scalpului si spatelui si poate produce discomfort fizic si sentimentul de stanjeneala in public din pricina scuamelor care se detaseaza. Pot fi afectate atat unghiile, cat si articulatiile. Psoriazisul este adeseori ereditar, iar atacurile pot fi provocate de lovituri sau stres.

Intr-o placa psoriazica, celulele se innoiesc de zece ori mai rapid decat in mod normal si intr-un ritm care-l depaseste pe cel al exfolierii celor moarte, mai rapid decat se exfoliaza cele moarte. Celulele pielii se strang unele peste altele si formeaza scuame groase, colorate. Cauza este necunoscuta, dar psoriazisul are o componenta genetica. O eruptie de psoriazis poate fi provocata de infectii, lovituri sau stres.

Anumite medicamente, cum sunt antidepresivele, betablocantele sau medicamentele impotriva malariei pot declansa psoriazisul la anumite persoane.Consumul de alcool va inrautati o afectiune deja existenta.

Care sunt tipurile de psoriazis?

Exista patru tipuri principale de psoriazis, fiecare dintre ele cu un aspect diferit. Unele persoane pot sa sufere de mai multe dintre aceste tipuri. Iata care sunt caracteristicile fiecaruia dintre ele:

1. Psoriazisul in placi

  • Aparitia unor zone numite placi, formate din piele rosie, intarita, cu suprafete scoamoase, alb-sidefii, de obicei la nivelul genunchilor, coatelor, partii inferioare a spatelui si la granita cu radacinile de par.
  • Pruritul este intermitent.
  • Unghiile se decoloreaza si se acopera cu mici scobituri. In cazurile grave, unghiile se intaresc si se indeparteaza de patul unghial.
  • Placile pot dura cateva saptamani sau luni si pot recidiva.

2. Psoriazisul gutat

Aceasta forma afecteaza copii si adolescentii si apare de obicei in urma unei infectii bacteriene a gatului.

  • Aparitia unor pete rozalii, scuamoase, de forma unor monede, fiecare avand diamentrul de 1 cm  mai ales pe spate si pe gat.
  • Prurit intermitent.

Aceste simptome dispar de obicei in 4-6 luni si nu reapar, dar mai bine de jumatate din cei afectati dezvolta mai tarziu ale forme de psoriazis.

3. Psoriazisul pustular

  • Pustule mici, pline cu puroi pot aparea spontan pe palme si talpi.
  • Pielea poate prezenta portiuni mari de roseata, inflamatie si sensibilitate.
  • Zonele inflamate pot prezenta scuame si portiuni intarite.

4. Psoriazisul inversat

Persoanele in varsta se confrunta cu acest tip de psoriazis, in care leziuni mari, umede, rosii apar in pliurile pielii, mai degraba decat pe portiuni ample ale corpului. Eruptia afecteaza de obicei zona inghinala, pielea de sub sani sau zona axilara. Psoriazisul invers se vindeca usor cu tratament dar poate recidiva.

[ad#articol]

Pot aparea complicatii?

O persoana din zece care sufera de o forma de psoriazis dezvolta o forma de artrita, care de regula afecteaza degetele si articulatiile genunchiului. In psoriazisul pustular sau exfoliativ, o pierdere masiva de celule de la suprafata pielii poate conduce la pierderea de proteine, infectii si febra ridicata; netratata, afectiunea poate pune viata in pericol.

Tratament psoriazis

  • Psoriazisul se trateaza in mod normal cu emolienti, care inmoaie pielea. Alte tratamente sunt preparate pe baza de gudron de carbuni sau o substanta numita antralina. Acestea reduc inflamatia si descuamarea. Gudronul si antralina sunt eficiente, dar au un miros neplacut si pot pata hainele si lenejria de pat.Trebuie sa avem in vedere momentul aplicarii antralinei deoarece ea trebuie aplicata doar pe portiunile afectate, deoarece poate irita pielea sanatoasa.
  • Medicul va poate prescrie si un preparat topic care poate contine un derivat al vitaminei D, calcipotriolul, care se aplica de 2 ori pe zi. Nu are nici un miros, nu pateaza pielea sau hainele si rezultatele apar in 4 saptamani. Urmati sfaturile medicale date de medicul dvs sau de dermatolog pentru ca acest tratament nu trebuie folosit pe fata sau pe pliurile pielii.

Tratamente speciale

  • Pentru boli ca psoriazisul raspandit care nu raspunde la tratamentul topic, expunerea terapeutica la raze ultraviolete (UV) este in mai multe cazuri eficace. Terapia PUVA implica folosirea UV alaturi de psoralen, un medicament cu administrare orala, care se ia inainte de tratamentul cu raza ultraviolete si sensibilizeaza pielea la efectele luminii.
  • Doze mici, regulate de lumina solara ajuta la cuaratarea leziunilor. Expunerea moderata a zonelor afectate la soare poate ajuta in lunile de vara.
  • In cazurile foarte grave de psoriazis pustular, pentru care preparatele topice pot sa nu dea rezultate, este recomdat tratamentul oral sau intravenos cu medicamente. Medicamentele folosite in acest tratament includ retinoizii, metotrexatul si ciclosporidele, cu efect imunopresiv.
  • Ca remedii naturale – Tratamentul la Marea Moarta pretinde o remisie in 3 ani.
  • Ceea ce va poate ajuta este reducerea consumuli de carne, grasimi animale, zahar si sporirea consumului de fibre- cereale integrale, fructe, legume, mazare si fasole gatite, nuci si seminte. Consumati mai mult peste gras, mai ales macrou, sardine, hering si somon. O baie cu faina de ovaz poate calma pielea iritata. Puneti 1 kg de faina de ovaz in pungi textile intr-o baie firebinte si lasati-le timp de 15 minute. Aplicati apoi tratamentul.

 

Etichete populare:

piele

Mamografie – ecografia mamara

Autor: Academia Pacientului Publicat: Timp citire: 2 minute

Mamografie – ecografia mamara

 

Mamografia este o ecografie mamara cu factor de radiatie foarte scazut. Aceasta procedura ofera o imagine atat de detaliata a sanului incat poate depista cancerul in forma incipienta si orice alte schimbari anormale ale sanului, pe care nici dumneavoastra, nici medicul nu le-ati remarcat.

De ce se face mamografie dupa varsta de 50 de ani?

Frecventa cu care trebuie facuta o mamografie depinde de varsta femeii. Cacerul de san apare mai rar la femeile mai tinere de 50 de ani, asadar mamografia este recomandata doar dupa aceasta varsta. Femeilor care apartin grupelor cu risc crescut li se recomanda sa faca mamografii mai devreme.

Dar femeile mai tinere?

Mamografia este mai putin concludenta in cazul femeilor care nu au implinit varsta de 50 de ani, deoarece tesutul mamar este mai dens si schimbarile anormale ale sanului nu se vad la fel de bine. Cu toate acestea, mamografia ramane totusi o modalitate de depistare a anomaliilor mamare mult mai eficienta decat palparea. De aceea, mamografia poate fi folosita ca un mijloc de diagnosticare, de investigare a unui nodul descoperit in timpul palparii sau pentru a verifica daca mai sunt si alti noduli acolo unde deja a fost descoperit unul. Radiografia cu ultrasunete se foloseste pentru investigarea nodulilor descoperiti la femeile sub 35 de ani.

[ad#articol]

Cu ce frecventa trebuie efectuata o mamografie?

In prezent, femeilor care au peste 50 de ani li se recomanda sa isi faca o mamografie o data la 3 ani, desi acest lucru continua sa faca obiectul unor dispute aprige.

Daca medicul descopera un nodul?

Daca mamografia indica prezenta unui nodul, medicul va va face mai analize.

  • Daca nodulul este suficient de mare incat sa poata fi palpat usor, medicul poate insera un ac subtire pentru a recolta niste celule, procedeul este numit punctie aspirativa cu ac fin.
  • Daca nodulul este plin cu lichid, inseamna ca este un chist, ceea ce este aproape intotdeauna inofensiv. Medicul va extrage lichidul cu un ac si in majoritatea cazurilor chistul va disparea. In unele cazuri, medicul va trimite o proba de lichid la laborator.
  • Daca nodulul este solid, o parte dintre celulele care au fost recoltate vor fi puse pe o tablita si examinate la laborator.
  • Daca nodulul nu poate fi palpat, medicul va va face o radiografie cu ultrasunete pentru a stabili daca este vorba despre un nodul sau un chist. In orice caz, examinarea citologica care vi se va face presupune punctia sau biopsia aspirativa cu ac fin.

Cum se realizeaza o mamografie?

Pentru a face o mamografie medicul va proceda in felul urmator:

  1. Va va ruga sa va scoateti bluza si sa indepartati orice urma de deodorant sau talc de pe sani. Este necesar sa faceti acest lucru deoarece urmele de deodorant sau talc pot aparea la mamografie sub forma unor microcalcifieri.
  2. Apoi veti fi rugata sa va asezati in fata aparatului si medicul va va presa sanul intre doua placi. Procedura va va provoca un anume disconfort, in special daca placile sunt reci. Senzatia nu dureaza mai mlt de 10-15 secunde, asa ca este usor de suportat. De obicei se fac cate 2 mamografii pentru fiecare san in parte. Medicul radiolog preseaza pe rand fiecare san intre cele doua placi, pentru a obtine o imagine cat mai buna.

 

 

 

 

Abcesul dentar

Autor: Academia Pacientului Publicat: Timp citire: 2 minute

Abcesul dentar

 

Abcesul dentar este o acumulare de puroi la sau in jurul radacinii. Abcesul dentar poate fi destul de dureros si dintele afectat poate ajunge sa se clatine.

Care sunt cauzele?

Abcesul dentar apare de obicei ca o complicatie a cariilor dentare, care distrug treptat stratul de smalt ce acopera dintele si dentina din interior, bacteriile ajungand pana la pulpa dintelui. In acest caz se poate forma un abces, care este foarte dureros si poate face ca gingia sa se umfle si sa fie foarte firbinte. Abcesul dentar poate aparea si ca urmare a anumitor boli ale gingiei (paradontoza). Aceasta afectiune a gingiei este cauzata in general de depunerea de placa ( resturi alimentare, bacterii, mucus) in spatiul dintre gingie si dinte.

Care sunt simptomele?

Principalele simptome ale unui abces dentar apar treptat si printre acestea se pot numara:

  • Durere acuta resimtita la dintele afectat.
  • Durere la atingerea dintelui afectat, in procesul de masticatie.
  • Clatinarea dintelui.
  • Gingie inflamata. rosie, la radacina dintelui afectat.
  • Scurgere de puroi.

Daca acest abces dentar nu este tratat, infectia ajunge sa sape un canal de la dinte pana la suprafata gingiei, care se umfla si doare. Daca puroiul acumulat in abces se scurge, durerea scade in intensitate. In unele cazuri canalul de puroi ramane, ceea ce duce la abces cronic, care supureaza periodic. Daca infectia se extinde, va umflati la fata si puteti face febra. Daca credeti ca v-a aparut un abces, consultati cat mai repede medicul.

Ce puteti face?

Daca nu puteti ajunge imediat la medicul dumneavoastra stomatolog, ca sfaturi medicale puteti urma urmatoarele: luati analgezice de genul paracetamolului, care atenueaza durerea ,ca remedii naturale va puteti clati gura cu apa sarata, care reduce la randul ei durerea si poate face abcesul sa se deschida. Daca se intampla acest lucru, clatiti-va gura iar cu apa sarata.

Ce poate face dentistul?

  • Va va pune intrebari referitoare la starea de sanatate a dintilor si gingiei. E posibil sa va faca si o radiografie pentru confirmarea diagnosticului.
  • Daca abcesul dentar a aparut in urma unei carii, medicul stomatolog va incerca sa salveze dintele vatamat. Se face o anestezie locala si se gaureste dintele pentru deschiderea abcesului, ceea ce va duce la atenuarea durerii. Daca abcesul dentar este la gingie, se va face o mica incizie in acest scop. Cavitatea este apoi curatata cu o solutie antiseptica.
  • Camerele pulpare sunt tratate timp de cateva saptamani intensiv, prin periere periodica, curatare cu ata dentara si folosirea unui gel antiseptic. Astfel pot fi rezolvate majoritatea problemelor. Oricare ar fi cauza abcesului, vi se vor prescrie antibiotice.
  • Odata vindecata infectia, probabil ca va trebui sa faceti un tratament pentru canalul radacinii.
  • Daca dintele nu poate fi salvat, singura optiune ramane extractia.
  • Dintele extras poate fi inlocuit printr-o coroana mobila, un implant sau o punte dentara.

Tratamentul rezolva problema dar mai poate ramane un mic focar de infectie ca va necesita tratament ulterior.

Boala Meniere

Autor: Academia Pacientului Publicat: Timp citire: 2 minute

Boala Meniere

 

Boala Meniere se manifesta prin cresterea secretiei lichide din urechea interna, care duce la crearea unei presiuni crescute la nivelul acesteia, ce afecteaza organele auzului si echilibrului, cauzand aparitia brusca a unor simptome precum tiuitul – in urechi (tinitus intermitent) si ameteala

Simptomele apar brusc si pot dura de la cateva minute pana la cateva zile. incetand treptat.

Care sunt simptomele?

Acestea pot fi:

  • ameteala brusca foarte puternica si pierdere a echilibrului- vertij;
  • senzatie de greata si voma;
  • miscari anormale, spasmodice ale ochilor;
  • tiuit in urechi- tinitus;
  • slabirea auzului, mai ales din cauza sunetelor prea joase;
  • presiune ridicata in interiorul urechii.

In cazul acestei boli, crizele pot surveni la intervale variind intre cateva zile sau cativa ani. Tiuitul se instaleaza numai in timpul crizelor specifice bolii Meniere sau sa se manifeste permanent. In perioada dintre crize simptomele de greata, ameteala si slabire a auzului se pot ameliora.

Cum se diagnosticheaza?

Ca sfaturi medicale primite din partea doctorului dvs ar fi sa se faca niste teste auditive care sa puna in evidenta afectarea auzului. In astfel de cazuri sunt folosite, de asemena,teste cum ar fi tomografia computerizata sau rezonanta magnetica.

Care este tratamentul?

  • Pentru ameliorarea sindromului Meniere  vi se pot prescrie medicamente antiemetice, pentru disparitia senzatiei de voma;
  • Anhistaminicele pot avea efecte pozitive in ceea ce priveste starea de ameteala si voma;
  • Vi se pot prescrie si sedative cum ar fi diazepamul pentru ameliorarea starii de vertij sau diuretice pentru preintampinarea aparitiei unor noi crize.

Ajutati-va singuri!

  • In timpul crizelor stati intins, cu ochii inchisi, in liniste, eventual folosind niste casti.
  • Intre crize evitati pe cat posibil stresul.
  • Tehnicile de relaxare pot fi remedii naturale de folos.
  • Consumati cat mai putina sare. Nu puneti sare in mancare si evitati alimentele sarate cuma r fi pestele afumat sau carnatii.

In cazul persoanelor la care senzatia de vertij persista, creand disconfort, se poate recurge , ca o ultima solutie, la o interventie chirurgicala pentru taierea nivelului de legatura dintre urechea interna si creier. Operatia are drept efect disparitia senzatiei de vertij si astfel se poate preintampina pierderea auzului.

[ad#articol]

Care sunt concluziile?

Simptomele bolii Meniere se amelioreaza de obicei in urma tratamentului medicamentos.

Frecventa si acuitatea crizelor scad odata cu trecerea anilor.

Cu cat crizele sunt mai dese, cu atat auzul este mai afectat, putandu-se ajunge,pana la urma, chiar la pierderea totala a auzului.

Pe masura ce surditatea se accentueaza, celelalte simptome de obicei dispar.